Ultimul film al lui Paul Thomas Anderson vine cu o poveste despre California anilor '70, in care personaj principal devine atmosfera.
Asteptandu-ma la un film clasic despre investigatii, detectivi, coruptie, crime, etc, am fost initial nedumerit sa vad ca parca "Inherent Vice" n-o lua pe acelasi drum, pe drumul deja pavat. In schimb, actiunea este lasata in plan secund, iar in lumina reflectoarelor vine lumea, universul, personajele (insa nu personajele de unele singure, ci personaje care apartin si se incadreaza perfect in tipologia oamenilor acelor vremuri - ma refer aici in principal la miscarea hippie).
Si filmul reuseste asta prin decoruri fantastice, costume la fel de reusite si jocuri actoricesti la acelasi nivel inalt. Muzica ia toate elementele si le inradacineaza si mai bine, le face si mai reale, si mai autentice.
Recomandare: Nu va asteptati la un film de actiune, ci la unul de stare. Dar la unul de stare cu adevarat bun.
Nota: 8.5/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu